Cum afecteaza fumatul pasiv alte persoane ? Copii si bebelasi care locuiesc intr-o casa unde exista un fumator:
Sunt mult mai sensibili la ast, infectii la urechi, la nas sau la piept. Aproximativ 17.000 mii de copii sub 5 ani in Anglia si Tara Galilor sunt internati in spital anual din cauza bolilor cauzate de fumatul din casa si anume fumatul pasiv
Din cauza fumatului acestia au un risc crescut de a suferi de sindromul de moarte infantila
Este mult mai probabil ca acestia sa devenia fumatori cand vor creste mari
In general, acesti copii care sufera de fumatul pasiv, nu se pricep asa de bine la citit si la gandit ca si copii care locuiesc cu persoane care nu fumeaza deloc
Au un risc crescut de a suferi cand sunt mari de cancer pulmonar sau de alte afectiuni pulomare din cauza fumatului
Fumatul pasiv la adulti. Sunteti supusi la un risc mult mai ridicat de a face cancer la plamani sau afectiuni la inima daca sunteti expusi la fumul cuiva pe un timp indelungat. De exemplu, riscul de a face cancer la plamani este mai crescut cu circa 20-30% la persoanele care sunt supuse la fumat in mod regulat. Fumatul pasiv este de multe ori iritant iar fumul de tigara poate provoca astm si poate deasemenea agrava alte conditii.
Copii in pantecele mamelor. Fumatul in timpul sarcinii dauneaza grav copilului tau.
In virtutea principiului tolerantei reciproce intre oamenii unei societati civilizate, am putea accepta ca nefumatorii si fumatorii sa traiasca impreuna in buna intelegere. O atitudine de toleranta mutuala si-ar avea locul daca fumatul pasiv nu ar afecta sanatatea celor care sunt nevoiti sa-l suporte. Dar, nu isi are locul.
Din ce in ce mai multe studii indica faptul ca fumatul pasiv dauneaza grav sanatatii, inhalarea fumului de catre nefumatori avand consecinte serioase. Mai mult, aceste consecinte sunt cu atat mai grave cu cat petrecem mai mult timp in preajma fumatorilor. Stiind aceste lucruri, nu mai este pur si simplu posibil sa ne limitam la acest concept al tolerantei, mai ales in mediul profesional unde foarte rare sunt cazurile cand ne putem alege noi mediul de lucru.
Fumatul pasiv ne priveste pe noi toti, pana si in casele noastre, pentru ca fumatul partenerului, al unuia dintre parinti expune membrii familiei (copiii sunt cei mai afectati) la o intreaga serie de urmari extrem de periculoase.
Desigur, fumatul poate fi considerat „o placere periculoasa” in functie de hotararea fiecaruia, iar societatea trebuie sa tolereze diferentele existente intre membrii ei.
Fumatul este, deja de mult timp, cunoscut drept principala cauza evitabila care dauneaza grav sanatatii. Sanatatea nefumatorilor, constransi sa inhaleze fumul tutunului („fumatul pasiv”) este, de asemenea, amenintata de aceleasi pericole. Aceasta este concluzia la care au ajuns nenumarate studii stiintifice efectuate in ultimii ani.
Fumatul pasiv si sanatatea
Date recente inregistrate in Elvetia scot in evidenta efectele pe care le are fumatul pasiv asupra sanatatii din punct de vedere statistic:
- fumatorii pasivi sufera mai frecvent de tulburari respiratorii, cum ar fi respiratie suieratoare, tuse cronica si simptome ale bronsitei cronice
- riscul de a se imbolnavi de astm bronsic sau de bronsita cronica este net mai ridicat
- cu cat nefumatorii sunt mai expusi fumului de tutun, cu atat probabilitatea aparitiei unor boli respiratorii si diminuarii capacitatilor fizice creste.
Nimeni sau aproape nimeni nu mai contesta astazi ca fumatul este nefast pentru sanatate. Daca numarul fumatorilor este atat de mare, acest lucru este o urmare a faptului ca ei sunt dependenti – fizic si psihic - de tigara.
Fumatul este cunoscut de mult timp ca principal factor al numeroaselor boli, in mod deosebit al cancerului si ca responsabil pentru numeroase decese. Aproape 90% din persoanele care sufera de cancer pulmonar au fumat de-a lungul multor ani.
Fumatul provoaca boli cronice ale aparatului respirator: 85% din oamenii care sufera de bronsita cronica sau de emfizem pulmonar (distensia alveolelor pulmonare cu distrugerea peretilor acestora) au fost fumatori. In plus, fumatul este unul din cei mai importanti factori de risc in bolile sistemului cardio-vascular: 70% dintre fumatori sufera de astfel de afectiuni sau mor de infarct.
De cativa ani, numarul precizarilor si demonstratiilor stiintifice creste pentru a demonstra ca persoanele nefumatoare sunt supuse acelorasi riscuri ca si persoanele fumatoare. Atunci cand persoanele nefumatoare sunt expuse, impotriva vointei lor fumului, unuia sau mai multor fumatori din anturaj, putem vorbi de „tabagism pasiv” sau de „fumat pasiv”. Fumul de tutun este o forma comuna de poluare a aerului din spatiile inchise. Milioane de adulti dar si de copii sufera zilnic din cauza fumului, acasa, la locul de munca sau in locuri publice.
Cancerul si fumatul pasiv
Fumul contine substante care favorizeaza aparitia tumorilor maligne. Aceste substante nu sunt prezente numai la fumatori, ci au fost detectate si in organismul fumatorilor pasivi. In plus, cu cat expunerea la fum este mai prelungita, cu atat concentratia substantelor creste in anumite organe, in sange, in urina.
Studiul efectelor pe care le are fumatul pasiv asupra aparitiei cancerului este dificil. De fapt, substantele toxice produse prin arderea tutunului trebuie sa actioneze o perioada lunga de timp inainte ca o eventuala tumora canceroasa sa fie detectata. Cercetarile stiintifice au demonstrat ca acest risc exista.
Afectiunile respiratorii si fumatul pasiv
Pe langa rolul pe care il are fumul in aparitia tumorilor, cercetatorii au vrut sa afle cu aceeasi sarguinta daca fumatorii pasivi prezinta mai frecvent boli ale cailor respiratorii sau simptome de dificultati respiratorii. S-au studiat efectele fumatului pasiv in primul rand la copii. S-a dovedit existenta unor diverse consecinte negative, mai ales o susceptibilitate mai mare ca acestia sa sufere de infectii ale tractului respirator, de inflamatii ale canalelor auditive si de astm, precum si de o incetinire a dezvoltarii capacitatii pulmonare.
Copiii expusi in mod constant la fumul de tigara sunt spitalizati mai des decat ceilalti copii si lipsesc frecvent de la scoala din cauza dificultatilor respiratorii.
In timp ce numeroase studii stiintifice au demonstrat efectele nocive ale fumatului pasiv asupra sistemului respirator la copii, literatura medicala – exceptand studiile asupra bronsitei cronice, emfizemului pulmonar si a cancerului pulmonar – nu furnizeaza decat putine informatii tratand efectele fumatului pasiv la adulti. In plus, aceste studii se bazeaza adesea pe esantioane restranse de subiecti si rezultatele lor nu sunt intotdeauna corespunzatoare.
Studiul stiintific al efectelor fumatului pasiv nu este simplu, totusi, diverse studii au aratat ca fumatul pasiv creste riscul aparitiei cancerului pulmonar. Cunostintele actuale nu lasa loc de nici o indoiala: exista o relatie stransa intre fumatul pasiv si numeroase boli respiratorii.
Efecte la sugari si copii mici
Exista numeroase studii care trateaza efectele fumatului pasiv la nou-nascuti si la copii pana la varsta de 5 ani. S-a constatat ca nou-nascutii fumatoarelor au adesea o greutate mai mica la nastere, adica in jur de 2500 de grame, iar greutatea va fi cu atat mai mica fata de cea normala cu cat femeia insarcinata fumeaza mai mult. De altfel, rata mortalitatii copiilor in ultimele zile ale sarcinii sau in primele zile dupa nastere este mai ridicata in cazul mamelor fumatoare decat in cazul mamelor nefumatoare.
S-a ajuns, de asemenea, la concluzia ca sugarii de greutate inferioara celei medii sunt predispusi sa se imbolnaveasca in primul lor an de viata. Dupa nastere, exista la nou-nascuti riscul de „moarte subita” ale carei cauze inca nu sunt in mod clar edificate. Se presupune ca ar fi vorba despre pauzele lungi intre respiratii care duc la asemenea sfarsituri tragice. Din motive necunoscute, probabilitatea mortii subite a sugarului este strans legata de consumul de tutun al mamei. Pe scurt, copiii care au parinti fumatori sufera mai frecvent de bronsite acute decat cei ai caror parinti sunt nefumatori. In plus, riscurile aparitiei bolilor sunt cu atat mai mari cu cat parintii si in mod deosebit mama, sunt fumatori.
Efecte la copii si adolescenti
La copii si adolescentii de la varsta de 5 ani la 16 ani, care respira in mod constant fum, se pot observa diverse forme de iritare a cailor respiratorii: tuse, expectoratii, insuficienta respiratorie, wheezing (suieraturi). Acesti tineri sufera, de asemenea, in mod frecvent de repetate inflamatii ale canalului auditiv si amigdalite.
In plus, a fost posibila evidentierea unei capacitati pulmonare ceva mai slaba, dar totusi semnificativa din punct de vedere statistic. Atat Organizatia Mondiala a Sanatatii cat si autoritatile sanitare din Statele Unite si Marea Britanie au constatat ca numarul cazurilor de astm si gravitatea acestora la copii depinde de consumul mai mic sau mare de tutun din cadrul anturajului lor. Fumatul pasiv la copii si la adolescenti intensifica riscul acestora de a fi predispusi la astm.
Efecte la adulti
Efectele fumatului pasiv la adulti sunt mai dificil de stabilit decat la copii, mai ales pentru ca, la locul de munca, de exemplu, sunt mai expusi la influente nocive asupra cailor respiratorii. Nu ramane decat, pe baza studiilor stiintifice, sa stabilim o legatura intre fumatul pasiv si diverse afectiuni respiratorii, cum ar fi bronsita.
Primele studii privind aparitia cancerului pulmonar la adultii expusi in mod constant la fum au fost publicate la inceputul anilor 80. In 1986, autoritatile sanitare din Statele Unite si Marea Britanie, precum si OMS au declarat ca fumatul pasiv creste in mod semnificativ probabilitatea aparitiei cancerului pulmonar.
Fumatul pasiv creeaza o serie de dificultati sau afectiuni respiratorii:
- respiratie suieratoare
- insuficienta respiratorie chiar si pe parcursul unui efort putin pronuntat
- bronsita acuta cu tuse sau cu expectoratii
- bronsita cronica cu tuse sau cu expectoratii purulente care dureaza de cel putin doi ani.
Persoanele nefumatoare care pot trai intr-o atmosfera fara fum, respira mai liber si au mai putine probleme de ordin respirator decat persoanele nefumatoare inchise in spatii pline de fum. Doar un procent de 4% din persoanele nefumatoare care au posibilitatea sa respire in aer curat au respiratie suieratoare, o parte sufera de tuse cronica si 5% prezinta simptome de bronsita cronica (tuse sau expectoratie).
Persoanele nefumatoare care sunt nevoite sa respire adesea un aer imbibat de fum prezinta urmatoarele simptome dupa o expunere indelungata: respiratie suieratoare 7%; tuse cronica: 11%; bronsita cronica: 7%.
Dificultatile respiratorii (tuse, bronsita acuta, bronsita cronica, astm, insuficienta respiratorie in timpul eforturilor) sunt cu atat mai frecvente la nefumatori cu cat acestia sunt constransi sa respire in incaperi pline de fum.
Astmul si fumatul pasiv zilnic
Cercetarile arata, pentru persoanele nefumatoare, cresterea probabilitatii imbolnavirii de astm bronsic, diagnosticat din punct de vedere medical in functie de durata expunerii la fumul de tigara. Aceasta probabilitate este de doua ori mai mare daca durata expunerii zilnice la fum depaseste trei ore.
Bronsita cronica si fumatul pasiv
Pentru fumatorii pasivi, riscul de a se imbolnavi de tuse cronica creste de-a lungul anilor. Riscul prezinta o importanta de doua ori si jumatate mai mare cand fumatul pasiv este practicat de mai mult de douazeci de ani. In plus, riscul este cu atat mai ridicat cu cat sunt mai multi fumatori care polueaza mediul ambiant, tusea cronica reprezentand primul simptom al bronsitei cronice sau al emfizemului pulmonar (distrugerea alveolelor pulmonare cu formare de bule de aer in plamani).
Ca regula generala simptomele apar dupa mai multi ani de expunere pasiva la fumul de tigarete, dar dupa aparitia primelor simptome, boala are o evolutie grava.
Daca se afla fumatori in apropierea unui nefumator, atunci probabilitatea pentru acesta din urma creste – cu cat durata de expunere la fumul de tigara este mai lunga – sa fie victima unei bronsite cronice. Bronsita cronica este prin definitie o boala al carui diagnostic presupune ca bolnavul sa prezinte tuse cu expectoratie permanenta 3 luni pe an timp doi ani consecutiv. Probabilitatea aparitiei bronsitei cronice este cu atat mai ridicata cu cat persoana nefumatoare este obligata sa stea in preajma fumatorilor la locul de munca.
Pe scurt: cu cat persoanele nefumatoare sunt mai mult timp expuse la fumul de tigara, cu atat creste riscul ca ele sa sufere afectiuni ale cailor respiratorii si o diminuare a capacitatilor fizice.
Profilaxie
Masuri referitoare la o politica a sanatatii precum, campaniile de prevenire a nocivitatii fumatului, crearea zonelor pentru nefumatori si existenta unor prevederi legale, pot contribui la o mai buna protejare a persoanelor nefumatoare. Este responsabilitatea fiecaruia sa cantareasca riscul pe care il reprezinta fumatul pasiv pentru sanatatea sa. Problema fumatului pasiv nu poate fi abordata printr-un discurs moralizator la adresa persoanelor fumatoare. O atitudine de acest gen ar conduce in mod aproape inevitabil la esec.
Este mult mai eficace sa cautam sa prevenim efectele nocive ale fumatului pasiv. Masurile preventive pot fi clasate in trei grupe:
- informatii: repetate campanii de prevenire anti-tutun si informarea marelui public asupra efectelor nefaste ale fumatului
- masuri de amenajare: crearea unor zone bine delimitate pentru fumatori si nefumatori in locurile si spatiile publice
- dispozitii legale: limitarea fumatului in localuri si la locul de munca.
Tutunul, stie toata lumea, are consecinte grave asupra sanatatii noastre: boli respiratorii grave, cancer pulmonar, probleme cardiace si circulatorii, ca sa enumaram doar cateva. In fiecare an, mai mult de un fumator din trei incearca sa se lase de fumat si unul din zece reuseste.
Oricare ar fi cantitatea de tutun consumata si durata consumului, nu e niciodata prea tarziu sa ne oprim. Riscul de a dezvolta o boala grava se micsoreaza dupa abandonarea fumatului.
Cercetarile recente arata ca obiceiul fumatului lasa in moleculele organismului o urma de nesters, chiar daca s-a renuntat la tigari cu mult timp in urma. Rezultatele acestor studii ar putea oferi explicatii in ceea ce priveste continua crestere a riscului aparitiei cancerului de plamani si a altor afectiuni pulmonare, printre cei care odata au fost fumatori convinsi.
S-a observat ca schimbarile pe care fumatul le produce la nivel genetic pot persista chiar si dupa zeci de ani dupa ce acest obicei a fost abandonat. Astfel, s-a constatat ca, atunci cand cineva se lasa de fumat, organismul lui incepe gradat sa se refaca, dar, contrar parerii general acceptate pana acum, nu toata lumea se reface complet.
Desi riscul aparitiei, spre exemplu, a unei afectiuni cardiace este aproximativ acelasi ca in cazul unui nefumator, riscul aparitiei cancerului de plamani, a enfizemului si a altor afectiuni pulmonare progresive care creeaza probleme de respiratie ramane crescut, chiar daca persoana in cauza n-a mai fumat o tigara de cativa zeci de ani.
Riscul aparitiei de afectiuni pulmonare
Cercetatorii au afirmat recent ca, desi multe persoane sunt de parere ca-si reduc riscul aparitiei unor afectiuni pulmonare daca se lasa de fumat, acestea niciodata nu diminueaza riscul pana la zero.
Aceste afirmatii se bazeaza pe o serie de studii, care s-au facut la nivel genetic, pentru a observa nivelul de afectare al tesuturilor canalelor ce formeaza arborele bronsic din plamani, comparand cazul catorva nefumatori (care n-au fumat niciodata), cu al unor fumatori si al unor fosti fumatori ( care se lasasera de fumat de o perioada cuprinsa intre 1 si 30 de ani).
S-a observat ca unele gene, care au avut de suferit in cazul fumatorilor si-au revenit la nivelul normal in cazul celor care s-au lasat de fumat. Dar, in acelasi timp, exista si o serie de gene care, din nefericire, nu si-au mai revenit. La acestea se refera acest studiu, care subliniaza faptul ca fumatul induce in organismul fumatorilor procese ireversibile, care pot avea o serie de urmari nedorite.
Important de observat este faptul ca o parte din aceste gene sunt raspunzatoare de producerea unor proteine, ce se pot asocia cu afectiunile pulmonare. De exemplu, cateva gene legate de ciclul celular prezentau un nivel scazut atat in cazul fumatorilor curenti, cat si in cel al fostilor fumatori. Acest lucru este in concordanta cu reducerea ratei diviziunii celulare a canalelor aeriene, observata in cazul pacientilor care sufera de bronsita cronica sau enfizem.
In mod similar, exista cateva gene care au rolul de a codifica proteinele implicate in refacerea AND-ului si care au un nivel mai redus in cazul fumatorilor, atat a celor curenti, cat si a celor care s-au lasat de fumat.
Prezenta unor afectiuni ar putea fi o alta explicatie care justifica aparitia unor modificari in structura acestor gene. Trebuie insa mentionat ca fostii fumatori care au participat la studiu sunt cei care mai bine de 30 de ani au fumat cel putin un pachet de tigari pe zi si ca toti acestia au prezentat semne ale unor bronsite cronice sau enfizem.
Cercetatorii au descoperit ca tipul de modificare a genelor nu se poate corela cu severitatea afectiunii pulmonare, ceea ce sugereaza ca vina trebuie cautata in alta parte.
Un alt studiu sustine faptul ca fumatorii insasi sunt cei care induc acele schimbari genetice de durata. Ei afirma ca au mai fost descoperite diferente in ceea ce priveste modificarile genetice si in cazul fostilor fumatori care sunt sanatosi.
Celulele canalelor aeriene par sa sufere modificari la nivel molecular, care persista multi ani dupa ce persoana in cauza s-a lasat de fumat.
Aceste observatii sunt deosebit de importante pentru ca deschid calea unor viitoare studii. Necesitatea acestor cercetari apare daca se are in vedere ca, deocamdata, nu se poate stabili o relatie de tip cauza-efect intre genele modificate si afectiunile pulmonare.
Cercetatorii doresc sa realizeze in prima faza un studiu care sa urmareasca modificarile genetice si ratele de aparitie a diverselor afectiuni inainte si dupa ce o persoana a renuntat la acest obicei.
Dar intr-un final, toate aceste studii si cercetari, cat de grave rezultate ar avea, nu ii vor convinge pe fumatori de nocivitatea activitatii lor. Nici avertismentele, nici prezentarea unor cazuri infioratoare de moarte din cauza fumatului, nici pretul din ce in ridicat al tigarilor nu ii vor convinge pe fumatori sa se trezeasca cat mai au timp.
Tigara este mai ales un dusman declarat al femeii. In primul rand datorita asociatiei tutun – pilula contraceptiva care mareste de 10 ori riscurile cardio-vasculare. Nasterea prematura, copii cu o greutate prea mica si moartea bebelusului sunt consecintele tabacismului mamei in timpul graviditatii.
Exista o multime de scuze pentru a nu ne opri din fumat:
“Mi-e frica sa nu ma ingras”.
Luarea in greutate este deseori moderata. Nicotina continuta in tutun creste metabolismul, aceasta insemnand ca intr-o zi normal, fumatorul arde mai multe calorii decat un nefumator. De altfel, fumatul taie pofta de mancare, atenueaza savoarea mancarii, micsorand astfel placerea de a manca.
Dieta si igiena sunt foarte importante. Nu trebuie sa ne punem la regim in momentul in care ne lasam de fumat. Este mai bine sa ne oprim sa fumam si apoi sa incercam sa dam jos kilogramele in plus.
Cu toate acestea exista anumite reguli care trebuie respectate:
• Nu mancati prea multe alimente grase – evitati produsele de patiserie, sosurile
• Consumati multe fructe si legume. Tutunul reduce vitamina C din organismul fumatorilor, fiecare tigara “consumand” 2 mg de vitamina C. trebuie sa mancati multe fructe bogate in aceasta vitamina.
• Beti multa apa pe parcursul zilei.
• Faceti un pic mai multe exercitii fizice – o ora de mers rapid arde la fel de multe calorii ca 20 de tigari.
“Fumatul ma relaxeaza”.
Tensiunea pe care o simtiti inainte sa fumati si care este usurata de tigara este datorata in principal lipsei nicotinei. Diferite metode de relaxare sunt posibile: yoga, meditatie, plimbari in natura, masaje relaxante. Anumite produse – timbre sau gume de mestecat – care inlocuiesc nicotina pot sa va ajute suprimand nevoia de nicotina.
“Nu am suficienta vointa”.
Este mai bine sa ne pregatim pentru momentul in care ne lasam de fumat, caci oprirea este ca o invatare, deci trebuie sa ne debarasam de reflexele conditionate dobandite in timpul anilor fumatori. A te opri din fumat nu este doar o chestiune de vointa, ci una de metoda. Vointa poate sa primeasca ajutorul acupuncturii, in general, si auripuncturii, in special.
“Fumatul este o placere”.
Incetarea de a fuma inseamna sa redescoperi alte placeri: mirosul unui parfum bun, gustul alimentelor, senzatia de a respira aer curat si mai ales, sentimentul reusitei personale si satisfactia de a gasi o forma de libertate.
Pentru a reusi sa trecem de sevraj, putem sa folosim:
• Tabacum CH3 granule, de 3 ori pe zi si 3 granule de fiecare data cand aveti pofta de o tigara
• Valeriana – extract, permite calmarea stresului si provoaca dezgustul fata de tabac
• Eschscholtzia californica – daca sevrejul provoaca insomnia
• Sunatoare – daca aveti tendinta de a deveni depresiv.
Si iata si ultimele sfaturi pe care vi le putem da:
• Inconjurati-va de persoane care va incurajeaza si nu va incita sa fumati.
• Alegeti o perioada de timp in cursul careia grijile personale, familiale, sentimentale si profesionale nu sunt foarte importante.
• A decide dinainte o data precisa cand va veti lasa de fumat va va ajuta sa va pregatiti pentru aceasta schimbare. Puteti sa asociati aceasta data cu un eveniment fericit.
• Nu va descurajati, mai ales la primul esec. Fiecare tentativa va va face mai puternic, caci va atrage atentia asupra greselilor pe care trebuie sa le ocoliti.
Din pacate,multi dintre acesti oameni nu vor avea de fapt posibilitatea sa renunte la fumat. Vor avea o scuza sau mai multe pentru a-si face rost de un alt pachet de tigari.Dar sunt multe modalitati pentru a te lasa de fumat si de a-ti imbunatati sanatatea.
Stim cu totii ca fumatul poate provoca mai multe boli. Dar care este metoda prin care eu pot sa renunt la fumat? Trebuie mentionat ca, este greu sa renunti la tigari in orice caz. Nu iti va lua putin timp sa reusesti, dar sunt lucruri care te pot ajuta sa te lasi de fumat cu succes.
Mai mult ca sigur ai auzit de pastile care te pot ajuta sa te lasi de fumat cu timpul. Prin aceste metode, incetul cu incetul vei ajunge de la doua pachete de tigari pe zi sa ai nevoie doar de unul, pana vei ajunge sa nu mai simti nevoia de a fuma deloc.
In multe studii s-a demonstrat ca oamenii care renunta la fumat si incep sa exerseze au mai multe sanse sa devina fumatori. Cum acest lucru ar putea parea a fi ceva ce nu poti face,a avut succes in cazul multor alte persoane.Trebuie intr-adevar sa te dedici cu totul.
Totusi alta metoda de a te lasa de fumat este adesea una dintre cele mai infricosatoare. Fiind pus fata in fata cu ceea ce poate fumatul sa faca,ai putea de fapt sa te ajuti sa renunti la tigari si la fumat. De exemplu, cei care fumeaza isi simt plamanii cu smoala. Stii lucrurile pe care le pun pe drumuri?
Da! Asta se intampla in corpul tau. Fa o vizita la Muzeul de sanatate sa vezi depsre ce este vorba. Sau,daca este deja prea tarziu, ai putea deja sa te infrunti cu cancerul. Este indeajuns incat sa te poti lasa de fumat?
Din pacate, nu va fi de folos pentru prea multi. Daca vrei sa te lasi de fumat, trebuie pur si simplu sa iei decizia de a o face, si sa muncesti din greu pentru a face ca acest lucru sa se intample. Trebuie sa iti dai seama ca prietenii si familia ta vor suferi mult mai mult cand tu nu vei fi langa ei sa va bucurati impreuna de viata, pentru ca fumatul ti-a exclus aceasta posibilitate.
Ajutor fumatori, ajutor fumat, ajutor pentru fumatori
Fumatul este un viciu foarte periculos si cu cat renuntati la el mai repede cu atat mai bine. Majoritatea fumatorilor sunt constienti de ce fumatul dauneaza si le face rau si de ce au nevoie de ajutor insa, pentru diferite motive ei refuza sa arunce tigarile si sa inceapa o viata fara tigari si tutun. Unul din cele mai intalnite motive pt care fumatorii nu renunta este pretul medicamentelor care ii ajuta sa se opreasca din fumat. Multi fumatori, cauta scuze stupide de genul: cat de mult vor costa produsele antifumat, costul terapiei prin acupuntura cu laser sau alte costuri ale diferitelor tratamente.
Avem o veste buna pentru dvs. Puteti primi si gasi ajutor pentru fumatori gratuit. Prima modalitate gratuita de ajutor este bineinteles internetul. Exista sute de articole dedicate renuntarii la fumat, toate acestea oferind sfaturi gratuite, ponturi si tehnici. Exista deaseemenea si forumuri unde persoane obisnuite ca si tine intra si isi spun problemele legate de acest viciu si cer ajutor pentru renuntarea la fumat. Fie ca va vine sa credeti sau nu, aveti nevoie de acest suport moral din partea altor persoane, la fel de mult ca si medicamentele pentru renuntarea la fumat.
A doua modalitate de ajutor pentru fumatori se afla chiar in afara apartamentului tau. Poate nu ti-ai dat seama pana acum, dar persoanele care isi umplu viata facand sport, au sanse mult mai mici sa se apuce de fumat. Pe de alta parte, fumatorii care introduc sportul in viata lor, au sanse mult mai mari sa renunte la fumat. Sportul reduce apetitul de a fuma drastic. Pana si fumatorii care nu incearca sa renunte la fumat, marturisesc ca dupa un antrenament la sala pur si simplu nu simt nevoia sa fumeze. Frumusetea la sport este ca nu aveti nevoie de un abonament la o sala scumpa si nici sa urmati un program costisitor de fitness. Parcul si plimbarile sunt gratuite asa ca poti incepe cu plimbari lungi sau sesiuni de alergare zilnica. Incearca sa petreci sfarsitul de saptamana afara din casa, chiar si daca acest lucru inseamna un parc din apropiere.
In final, ultima idee de ajutor pentru fumatori este foarte simpla. Poti beneficia de cel mai mare ajutor de renuntare la fumat chiar din partea ta. Pana la urma, tot procesul de renuntare la fumat depinde de vointa ta, determinare si motivatie. Daca simti ca esti nehotarat in renuntare, si daca cedezi cu usurinta in fata nevoilor de nicotina, atunci ajutorul gratuit pentru fumatori este inutil pentru moment. Incearca sa fii mai atent la caracterul tau si la lucrurile din rutina ta. Vei descoperi in curand ca dependenta ta de fumat tine foarte mult de stilul tau de viata. Daca este necesar, schimba-ti obiceiurile zilnice si nu mai vizita locurile care te fac sa fumezi. In loc sa mergi intr-un club cu prietenii tai fumatori, bucurate de o plimbare prin parc cu mamica ta. Inlocuieste cafeaua ta de dimineata cu un ceai, etc. Exista ajutor pentru fumatori oriunde intorci capul, trebuie doar sa ii dai atentie.
Oboseşti mai repede, simţi că „nu mai ai aer" şi nu mai rezişti la acelaşi efort fizic la sala de fitness. Sunt cele mai des întâlnite efecte ale fumatului şi doar trei motive... care te pot încuraja să renunţi la acest viciu.
Un drum deloc uşor, renunţarea la fumat oferă însă numeroase alternative celor care doresc să scape măcar de acest obicei nesănătos. Dar chiar şi aşa, riscul de a te reapuca după ce ai încercat toate metodele - tradiţionale, moderne sau mai puţin convenţionale - este destul de mare. Astfel că un lucru este esenţial în acest demers: să îţi doreşti cu adevărat.
Totodată, oamenii de ştiinţă spun că dependenţa de tutun este influenţată de o serie de gene, cel mai adesea, acest viciu fiind moştenit de la părinţi, ceea ce explică de ce unii fumători „se pot lăsa" de fumat mai repede decât alţii.
Pentru că nu există o strategie valabilă pentru toţi fumătorii, iată mai jos câteva metode alternative care să te ajute să uiţi gustul nicotinei!
1. Renunţarea bruscă este cea mai la îndemână metodă pentru fumători şi nu puţini sunt cei care au reuşit să renunţe la fumat în acest fel.
Să te laşi de fumat fără niciun ajutor nu este însă foarte simplu. În funcţie de nivelul de dependenţă, simptomele fizice pot fi destul de radicale în primele zile după ce ai scos tutunul din viaţa ta. Însă vor dispărea în primele două sau trei săptămâni.
Înainte de a-ţi testa voinţa este bine să te ajuţi să conştientizezi mai bine necesitatea renunţării la acest viciu şi dacă eşti pregătită să renunţi la el.
Începe prin a-ţi răspunde la o serie de întrebări precum: „de ce fumezi?", „cum influenţează fumatul starea de sănătate?" şi „de ce trebuie să renunţi la fumat?".
Dacă vei reuşi să îţi oferi un răspuns, înseamnă că ţi-ai câştigat motivaţia şi ai stabilit obiectivele care te vor determina pe parcurs să perseverezi în lupta împotriva fumatului şi să rezişti tentaţiilor.
2. Programele antifumat
În sprijunul viitorilor nefumători vin şi programele antifumat iniţiate în în centrele medicale atât private, cât şi de stat, la iniţiativa Ministerului Sănătăţii.
Dacă simţi că ai nevoie de sprijin şi motivaţie exterioară, poţi apela cu încredere la aceste programe, unde vei primi atât informaţie specializată, cât şi consiliere pe durata procesului de renunţare la fumat.
Consilierii de aici îţi explică paşii pe care îi ai de făcut şi eventualele simptome pe care le vei resimţi.
Dintre centrele antifumat care se alătură scopului tău se număra Institutul „Marius Nasta” sau Spitalul Clinic Fundeni din Bucureşti.
3. Newsletter motivaţional
Totodată, înregistrarea la diferite programe care trimit o serie de e-mail-uri motivaţionale pentru fiecare dintre etapele de recuperare în care te afli pot fi de folos.
Mesajele te ţin la curent cu progresul pe care corpul tău îl face şi îţi oferă o mulţime de informaţii care te ajută să rămâi „pe poziţii" în cazul în care eşti tentată să cedezi din nou nicotinei.
4. Şocuri emoţionale
Dacă eşti o fire sensibilă, poţi recurge la o metodă senzorială. Caută pe internet despre cazuri tragice şi oameni afectaţi de fumat sau statistici cu numărul persoanelor care mor anual în toată lumea din această cauză.
Multe campanii antifumat recurg la campanii ce promovează imagini cu victime ale tutunului pentru a şoca fumătorii şi a le arăta la un mod real efectele fumatului.
5. Acupunctura
Cunoscută pentru efectele ei miraculoase de mai bine de 10.000 de ani, acupunctura poate fi inclusă în lista metodelor care te ajută să te controlezi în a-ţi cumpăra din nou ţigări.
Acupunctura presupune înserarea unor ace în punctele cheie de presiune aflate pe diferite părţi ale corpului. Acele sunt apoi scoase, cu excepţia a două ace de mici dimensiuni, care rămân fixate în lobul urechii, iar când simţi că te „loveşte" pofta de ţigară, îţi atingi un lob al urechii.
Deşi nu există teste clinice care să demonstreze eficienţa reală a acupuncturii în acest scop, numeroşi fumători au simţit îmbunătăţiri după un tratament cu ace.
Aşadar, nu ezita la sugestia acestei soluţii, mai ales că operaţiunea nu este deloc dureroasă, dimpotrivă, te ajută să te relaxezi.
6. Alternativa homeopatică presupune un tratament cu pastile din plante sau diverse extracte de origine animală sau minerală. Medicamentele sunt personalizate şi sunt recomandate de medic. Ele diminuează sevrajul nicotinic şi face mai uşoară renunţarea la fumat.
7. Hipnoterapia
Deşi nicotina este un drog care generează o dependenţă fizică extrem de ridicată, fumatul are şi foarte multe asocieri psihologice. Hipnoterapia încearcă să modifice dependenţa ca influenţă asupra nivelului mental, la nivel subconştient.
8. Tratamentul prin biorezonanţă se face în centre speciale şi constă în aplicarea sub ombilic a unui cip, care emite vibraţii terapeutice. Acest cip este ţinut pe corp timp de o lună şi ajută persoanele fumătoare să scape de sevrajul nicotinic. Singura cerinţă este ca pe toată perioada de tratament să se consume multe lichide, pentru ca nicotină din organism să se elimine numai pe cale renală.
9. Tratamentul cu laser
Este un nou tratament dezvoltat de către un fost fumător, care foloseşte laserul fără durere, la intensitate minimă, pentru a stimula punctele de energie din organism.
Acestea în schimb, stimulează producerea de endorfine - aşa-numitul „elixir al fericirii" produs de organism, respectiv substanţe chimice naturale care, printre alte funcţii, atenuează şi durerea. Endorfinele, cel puţin teoretic, te "scapă" şi de pofta de ţigară.
10. Tableta cu nicotină
Terapia de înlocuire a nicotinei este una dintre tehnicile care îţi vine în ajutor în misiunea ta extrem de dificilă de a te lăsa de fumat. Această terapie atenuează simptomele de sevraj, în timp ce fumătorul se obişnuieşte să nu mai fumeze, iar doza de nicotină este în mod gradual redusă.
Zyban nu conţine nicotină, fiind doar un calmant care te ajută să treci mai uşor peste perioadele de stres şi anxietate. Fumătorul începe tratamentul înainte de a renunţa la acest obicei, iar medicamentul îl ajută să "scapi" de ţigări, pentru că acestea nu îşi mai ating „ţinta".
Astfel, îi asiguri corpului doză de nicotină, dar fără a fuma. Produsele care înlocuiesc nicotina se găsesc sub formă de plasturi, gumă de mestecat, pastile, spray nazal sau inhalator.
11. Cărţi motivaţionale
Chiar dacă pare greu de crezut, numeroase persoane au susţinut că au renunţat la fumat după ce au citit cartea lui Allen Carr, intitulată
„The Easy Way to Stop Smoking/ Metoda uşoară prin care te poţi lăsa de fumat".
Celebra metodă a lui Carr poate fi tratamentul miraculos care care îi va suprinde şi pe cei mai sceptici fumători.
Dacă eşti fumător, singurul lucru pe care trebuie să îl faci este să asculţi audiobook-ul în timp ce fumezi, în plus, ultimul capitol te învăţa cum şi să transmiţi mesajul mai departe.
Contabil de profesie, înainte de a descoperi „metodă uşoară” (Easy Way), în 1983, Allen Carr obişnuia să fumeze până la 100 de ţigări pe zi.
Cartea a fost un bestseller, fiind vândută în peste 2 milioane de exemplare.
1. Gaseste-ti Motivul.
Exista motive financiare. Motive sociale. Exista frica de boala. Sau pur si simplu "mi-a ajuns". Important, insa, este Motivul tau personal, acel "ceva" esential pentru tine, care te va face sa-ti spui, atunci cand vor apare tentatiile interioare ori exterioare, "Nu, multumesc, eu nu mai fumez pentru ca....".
2. Cunoaste-ti dusmanul.
Analizeaza-ti viata de fumator: de ce fumezi, care sunt situatiile, persoanele, locurile, obiectele care "cer" o tigara. Recunoaste-ti ritualurile, dar si momentele cand aprinzi o tigara fara sa constientizezi gestul.
3. Alcatuieste planul de actiune.
Gaseste un inlocuitor pentru fiecare tip de tigara. Atentie, trebuie sa fie lucruri/ activitati care iti plac! Scrie-ti planul si prinde-l cu o pioneza in locul/locurile cele mai dragi pentru fumat. Daca ai mai incercat, adu-ti aminte ce te-a facut sa reincepi fumatul si gandeste-te cum vei reactiona intr-o situatie asemanatoare.
4. Alege-ti Ziua 1 ca nefumator - ziua din care nu vei mai fuma.
Alege perioada in care crezi ca iti va fi mai usor - in zilele de odihna sau in cele in care lucrezi; in concediu sau candesti la serviciu. Este indicat sa nu fie in perioada premenstruala.
5. Pregateste Ziua 1.
Adu-ti aminte de Motiv. Gandeste pozitiv, amintindu-ti de ceea ce vei castiga. Asigura-ti cele necesare inlocuirii tigarii. Daca te inspaimanta ideea ca vei intrerupe brusc, incearca, in zilele premergatoare Z1, cateva trucuri: fumeaza tigari de calitate proasta, stinge-le la jumatate, amana momentul fumatului. Calculeaza-ti tigarile astfel incat sa le termini in ziua anterioara Z1.
Consulta un specialist.
6. Ziua 1.
De azi esti nefumatoare. Esti pe drumul cel bun; poate iti va fi greu, dar merita.
7. Cand apare "nevoia" de o tigara...
Aplica planul. Aminteste-ti ca e o senzatie trecatoare. Si, evident, Motivul...
8. Daca "ti-a scapat" o tigara...
Nu te descuraja. Daca nu ai rezistat tentatiei, atunci sa fie doar un puf, nu o tigara intreaga.
Aminteste-ti Motivul. Uita-te la plan. Cauta ce te-a facut sa fumezi si evita respectiva situatie.
Si... incearca iar. Perseverenta este cheia succesului.
Cuprins articol
1. Pasi pe drumul spre eliberarea de tigari
2. Recompensa si ajutor
3. Fumatul produce BPOC - Bronhopneumopatie cronica obstructiva
Recompensa si ajutor
Nu mai fumezi? Meriti o recompensa...
- Dormi mai tarziu de dimineata
- Faci sex mai des
- Iti cumperi ceva care ti-ai dorit - poate fi si o mica prajitura...
- Iti cumperi o floare
- Mergi la film sau in parc
- Mergi la un cabinet de cosmetica, sala de fitness, masaj, etc.
- Schimbi pozitia mobilei din casa/ din birou
- Schimbi culoarea parului
Cu ce te poate ajuta un medic cu pregatire in asistenta fumatorilor...
- Sprijin pentru gasirea Motivului
- Realizarea "planului de actiune" prin sugerarea unor "trucuri" pentru depasirea dependentei comportamentale, corectarea unor idei/ atitudini gresite legate de perioada post-fumat, recomandarea unor metode naturiste.
- Prescrierea de produse medicamentoase pentru diminuarea simptomelor de sevraj nicotinic
- Suport in perioada post-fumat
- Si, nu in ultimul rand, raspunsuri bazate pe date stiintifice si pe experienta altor fumatori.
Cu ce NU te poate ajuta un medic cu pregatire in asistenta fumatorilor...
- Sa te determine SA VREI sa renunti la tigari
- Sa indeparteze tot disconfortul - psihic si fizic - asociat cu renuntarea la fumat
Fumatul produce BPOC - Bronhopneumopatie cronica obstructiva
Varsta plamanului unui fumator este alta decat cea cronologica, fapt care se poate observa zilnic deoarece fumatorul, fata de un nefumator:
- oboseste mai repede
- simte ca "nu mai are aer"
- nu poate face acelasi efort fizic ca un nefumator.
Aproximativ 90% din pacientii cu BPOC sunt fumatori.
BPOC este o boala pulmonara cronica invalidanta care nu omoara imediat, ci lent, in timp, lipsindu-i pe fumatori de mici bucurii precum mersul pe jos, respiratia fara efort sau chiar auto-ingrijirea.
Fumatul pasiv este responsabil de:
- scaderea functiei pulmonare
- agravarea simptomelor BPOC
- cresterea frecventei spitalizarilor pentru BPOC
- cresterea mortalitatii prin BPOC.
Daca te lasi de fumat ACUM:
- functia plamanului se imbunatateste
- scade rata de degradare
- se incetineste evolutia bolii
- tratamentul isi poate face efectul.
Institutul de Pneumologie "Marius Nasta", Bucuresti
Centrul de consiliere pentru renuntarea la fumat
Sos. Viilor nr. 90, sector 5, Bucuresti
Tel. 021- 3356910/ 464
1. Fumatul ucide jumateate din fumatorii din intreaga lume.
2. Fumatorii sunt predispusi la dureri de spate
3. Fumatul accelereaza imbatranirea
4. Anual, mor apoximativ 6 persoane in fiecare minut din cauza fumatului.
5. Fumatorii se confrunta cu prbleme ale pielii. Majoritatea fumatorilor au pilea mai uscata si mai palida, cu mai multe riduri care apar din cauza ca se reduce rezerva de sange care determina o pierderea elasticitalii.
6. Fumatul reduce resursele de vitamina C ale organismului cu pana la 30%.
7. Fumatul distruge intestinele.
8. Nicotina creste nivelul colesterolului
9. Fumatul afecteaza dintii si gingiile si poate cauza cancer de gura.
10. Fumatul dubleaza sansele de dementa
11. Fumatul favorizeaza instalarea cataractei
12. In tutun se regasesc 6000 de substante chimice printre care cianura, butan, amoniac si monoxid de carbon.
13. Fumatul creste de pana la 6 ori riscul de infarct.
14. Fumatul in timpul sarcinii omoara anual 5000 de fetusi, creste riscul deteriorarii intelectuale, creste riscul nasterii unor copii subponderali predispusi la alergii si leziuni cerebrale.
15. Fumatul in randul femeilor favorizeaza instalarea timpurie a menopauzei.
16. Toate sisteme organismului sunt afectate de fumat, incluziv sistemul cardiac si cel vascular.
17. Fumatul slabeste sistemul imunitar.
18. Fumatul creste riscul de diabet
19. Fumatul scade nivelul de tolernata la efort
20. Fumatul creste riscul de pneumonie.
21. 87% din decesele fumatorilor sunt cauzate de cancerul pulmonar.
22. Fumatul dubleaza infertilitatea la femei.
23. Fumatul slabeste oasele prin demineralizarea lor.
24. Fumatul produce, de asemenea si pagube financiare.
25. Dependenta de nicotina este mai mare decat cea de heroina sau alcool, substanta ajungand la creier in timp de cateva secunde.
26. Fumatul creste riscul instalarii starilor de anxietate si depresie.
27. Fumatul epuizeaza resursele de antioxidanti din organism.
28. Fumatul creste tensiunea care reprezinta un factor de risc pentru infarct si atac cerebral.
29. Incepand cu 2-3 ani dupa ce s-a renunta la fumat se reduc sansele de infarct si atac cerebral.
30. Fumatul dauneaza calitatii spermei si creste cu pana la 50% disfunctiile erectile la barbatii cu varste peste 30 de ani.
31. Fumatul scade acutitatea auditiva.
32. Fumatul cauzeaza o respiratie urat mirositoare si boli gingivale, ceea ce poate duce la pierderea dintilor.
33. 15% din cancerele descoperite la copii sunt cauzate de fumatul in timpul sarcinii al mamei.
34. Fumatul cauzeaza boli coronariene.
Oricarui fumator ii place sa se gandeasca la fumat ca la un viciu, o actiune care ii confera o aura de siguranta de sine si de persoana care gusta din placerile vietii. Fumatul este de obicei vazut ca o slabiciune inofensiva, tratata cu ingaduinta. Cati dintre cei care fumeaza stiu insa ca fumatul este de fapt o boala? Foarte putini…
Sa vedem deci care este adevarul despre fumat:
Daca avem curiozitatea sa consultam Dictionarul Explicativ al Limbii Romane vom gasi la cuvantul ”viciu” urmatoarea definitie:
VICIU, vicii, s.n. 1. defect, cusur, neajuns (de constructie, de functionare etc.). Viciu de conformatie = dispozitie anormala a unor parti sau organe ale corpului; diformitate fizica. Fig. Pornire nestapanita si statornica spre rau, apucatura rea, patima; desfrau, dezmat, destrabalare. 2. Neindeplinire a unor conditii legale de forma sau de continut in intocmirea actelor, clauzelor etc. juridice, care duce la anularea valorii acestora. [Var.: (inv.) vitiu s.n.] – Din fr. vice, lat. vitium.
Daca inlaturam definitiile care nu privesc subiectul in discutie, anume acelea legate de viciu de conformatie sau de procedura, ramane sa vedem daca fumatul poate fi considerat defect, cusur, neajuns sau o pornire nestapanita si statornica spre rau. Desigur ca nu.. Cu totii cunoastem persoane foarte cumsecade si respectabile si care totusi fumeaza. Fumatorii nu se aleg neaparat din randul persoanelor rautacioase si cu moravuri usoare. Iar ca sa spunem ca e un defect, ar insemna sa incadram fumatul in categoria gresita. Nevoia de a fuma este o stare, nu o calitate sau un defect. De aceea pentru a gasi adevarul despre fumat trebuie sa cautam ceva mai departe.
Ceea ce nu stie de obicei fumatorul, este faptul ca nevoia de a aprinde o tigara este, de fapt, manifestarea unei boli: dependenta de nicotina.
In conformitate cu clasificarea internationala a bolilor a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, nicotina intruneste criteriile unei substante ce determina dependenta, adica este un drog, iar dependenta nicotinica ce apare ca urmare a consumului de tutun este o tulburare mentala si comportamentala .
Criteriile care definesc boala numita ”dependenta de substante” sunt stabilite in cea de a patra editie a ”Manualului de diagnostic si statistici” (DSM-IV) elaborat de Asociatia Psihiatrilor Americani.
Cuprins articol
1. Adevarul despre fumat
2. Despre dependenta
3. Testul Fagerstrom
Despre dependenta
Conform DSM-IV dependenta este un model maladaptiv de uz de substante care duce la suferinta, manifestata prin cel putin trei dintre simptomele urmatoare, si care pot aparea in orice moment in decursul a douasprezece luni:
1. toleranta, definita ca:
a. nevoia tot mai mare de crestere a cantitatii de substanta pentru a atinge efectul dorit, sau
b. scaderea efectului produs de aceeasi cantitate de substanta, de-a lungul timpului.
2. sevrajul, manifestat prin oricare din urmatoarele:
a. sindromul caracteristic de sevraj in absenta substantei,
b. aceeasi substanta sau una asemanatoare este folosita pentru a usura sau evita simptomele de sevraj.
3. substanta este folosita in cantitati mai mari sau pe o perioada mai lunga de timp decat se intentiona initial
4. exista o dorinta persistenta sau eforturi nereusite de a inceta sau diminua folosirea substantei respective
5. o mare parte din timp este petrecuta in activitati necesare pentru obtinerea substantei (ex.deplasarea pe distante mari, ori in toiul noptii), folosirea substantei sau recuperarea in urma efectelor sale.
6. timpul alocat activitatilor sociale, ocupationale sau recreationale se reduce semnificativ in urma folosirii substantei.
7. consumul substantei continua in ciuda constientizarii unor probleme fizice sau psihologice cauzate sau exacerbate de substanta.
Pentru a usura determinarea gradului de dependenta nicotinica a fumatorilor, Prof. Karl Fagerstrom din Suedia a propus de mai bine de 15 de ani testul care ii poarta numele si care astazi este acceptat la nivel international ca instrument de evaluare obiectiva a dependentei nicotinice (Testul Fagerstrom).
Cum se ajunge ca un gest, atitudine aparent sociala, sexy, cool, sa devina boala? Simplu.
Nicotina, livrata prin fumul de tutun, ajunge in 6-7 secunde la creier, unde determina secretia de dopamina, serotonina, noradrenalina, substante ce activeaza ”circuitul recompensei”. Acesta este o retea de neuroni responsabila de producerea starii de satisfactie fizica si psihica, ”placerea”, indiferent de stimul – alimentatie, sex, alte droguri. In timp, asocierea tigarii cu anumite momente si stari determina fumatorul sa reactioneze precum in experimentul lui Pavlov: apare stimulul, apare anticiparea recompensei si imediat actiunea pentru obtinerea acesteia – aprinderea tigarii. De aici si necesitatea compulsiva de a intra in posesia tutunului – obiectul care te face sa te simti mai bine, recompensat. Dar tot aici isi are explicatia si instalarea sindromului de sevraj atunci cand fumatorul nu are la indemana tigari, trabuc sau orice alta modalitate de a-si administra imediat drogul : un semnal care nu este urmat de recompensa declanseaza frustrare. Acest semnal poate fi insa atat extern (ocaziile care ”nu merg” fara o tigara) cat si intern (scaderea concentratiei sanguine a nicotinei sub nivelul care mentine activ circuitul recompensei).
Prin urmare, in timp, se instaleaza dependenta de nicotina – adica boala codificata in clasificarea internationala a bolilor (ICD 10) cu codul F17 . Timpul in care se instaleaza aceasta boala depinde de cantitatea de tigari fumata, de varsta de debut, de sex (la femei se instaleaza mai greu dar si renuntarea este mai dificila) dar si de anumiti factori genetici – persoanele care un defect la nivelul genei ce codifica citocromul P450, o proteina ce participa la degradarea nicotinei, fumeaza mai putin si renunta mai usor.
Este important sa nu ne amagim cu ideea ca suntem ”doar” fumatori ocazionali. Pe langa faptul ca riscam ca, in timp, sa devenim dependenti de nicotina, nu trebuie sa fi un fumator impatimit pentru a fi expus riscurilor de imbolnavire. Studii recente au demonstrat faptul ca la ambele sexe, consumarea a 1 – 4 tigari pe zi este asociata cu un risc semnificativ mai mare de deces in urma bolilor de inima, iar femeile sunt in mod special predispuse spre cancerul la plamani.
Fumatul se dovedeste a fi mai mult decat un simplu obicei rau. Dependenta de tutun este o boala cronica. si, ca orice boala, beneficiaza de tratament medicamentos si ingrijire din partea medicului.
Testul Fagerstrom
1.Cand fumati prima tigara dupa trezire?
In primele 5 minute = 3
6-30 minute = 2;
31-60 minute = 1
Peste 60 minute = 0
2. Este dificil sa nu fumati in locuri interzise?
Da = 1;
Nu = 0
3. La ce tigara renuntati mai greu?
Prima = 1;
La celelalte = 0
4. Cate tigarete fumati pe zi?
Sub 10 = 0;
10-20 = 1;
21-30 = 2;
peste 30 = 3
5. Fumati mai mult dimineata decat dupa-amiaza?
Da = 1;
Nu = 0
6. Fumati cand sunteti bolnav si trebuie sa ramaneti la pat o zi intreaga?
Da = 1;
Nu = 0
Incercuiti raspunsul corect si adunati punctele. In functie de punctajul obtinut la acest test, dependenta de nicotina poate fi:
- intre 0 si 3 puncte = dependenta mica,
- intre 4 si 6 puncte = dependenta medie,
- intre 7 si 10 puncte =dependenta severa.
Dr. Magdalena Ciobanu
Medic specialist pneumolog,
Institutul National de Pneumologie “Marius Nasta”
• De mii de ani, oamenii fumeaza sau mesteca frunze de tutun (Nicotiana tabacum). Tutunul a fost descoperit si cultivat pentru prima data pe continentul american, chiar din anul 6000 i.e.n.
• Dupa descoperirea si colonizarea Americii de Nord si de Sud, tutunul a fost exportat masiv in Europa continentala si in restul lumii. Inca de la inceput, folosirea tutunului a fost extrem de controversata. Unele persoane ii apreciau calitatile medicinale. Spre exemplu, se presupunea ca tutunul protejeaza de efectele devastatoare ale ciumei. Inca din secolul XVII, oamenii au speculat ca poate exista o legatura intre boli, cum ar fi cancerul, si utilizarea tutunului. Metodele de cercetare moderne pun la dispozitie dovezi ale influentei nefaste a tutunului asupra sanatatii. Pe de alta parte, se fac anunturi publice prin intermediul mass-mediei care atrag atentia asupra riscului crescut pe care il are tutunul asupra sanatatii si despre dependenta pe care o poate creea.
• Ce calitati are tutunul pentru a-i determina pe oameni sa il foloseasca in ciuda tuturor avertismentelor ? Fumatul sau mestecatul de tutun ii face pe oameni sa se simta bine, ba chiar sa simta o usoara euforie. Desi exista mii de substante chimice in tutun (facand abstractie de cele adaugate de producatorii de tigari), una dintre aceste substante si anume nicotina produce o stare de bine, care ii determina pe oameni sa mai ia o tigara sau inca o priza de tutun.
